Frunzele verzi sau Florile colorate sunt Simbol al prosperității si al 2, țimii și sunt purtate cu Drag Atât de Fetele DIN Sat, Cât și de femeile mature, mame sau bunici. Trifoiul cu patru foi este un modèle rar, ce simbolizează și atrage norocul în viață, iar trandafirul, laleaua, Floarea de crin sau de cireș se numără printre motivele florale preferate de cusătorese. Îți prezentăm Naomi modele de II Care au brodate aceste simboluri: IE elegantă DIN Zona muscelului, IE DIN Argeș, Cu trandafiri albaștri, IE DIN Oltenia, Cu Ornamente verzi, IE DIN Zona muscelului, Cu Flori de cireș sau IE colorată DIN Zona argeșului, Cu Model floral și géométrique… Altița – CIUPAG – Spăcel. Un despre vidéo: IA CU CIUPAG, trăire autentică, gândire creștină, valorizarea tradiției. Toate acestea sunt încununate în ființa faimosului meșter Popular AURELIA MATEI. Îi mulțumim Domnului Viorel Chifan pentru această înregistrare. Bluzele tradiționale românești culese DIN regiunile muntoase au adesea brodate Elemente Naturale specifice acestei zone, cum ar fi conurile și ACELE de Brad, în timp ce PE finirons purtate în zone de Câmpie observăm Elemente de Tip Agrar, légat de recoltă (spicul de grâu , porumbul). cămașa parțial îmbinată folosind cheița Z (la acest moment, nestrânsă la gât părea să fie foarte Mare) Doamna etnolog Dr.

Doina Isfanoni prezintă, la Bruxelles, originalul costum-cel purtat de Românii DIN Transilvania, realizat în prezent de meșterul Popular Aurelia Matei și purtat de Doamna Cristina Poponete. Mai jos este lien despre eveniment: https://www.facebook.com/…/a.19398210527…/1939835112758255/… Ciupagul sau porlogul-un element puternic identitar un element décoratif spectaculos în cadrul cămăşii tradiţionale femeieşti DIN Zona etnografică meseş a fost porlogul (denumit şi ciupag în Zona munţilor Apuseni). După cum afirmă Olimpia Mureşan, ciupagul este o porţiune trapzoidală, bogat ornată, executată peste creţuri mai ales în Roşu şi Negru. “Această lucrătură trapzoidală se realiza prin Aplicarea unor motive, de cele mai multe ori, geometrice, peste muchiile creţurilor Într-un sistem Care Purta numele de închingătureşte PE creţe sau trăsureşte PE creţele. Trapezul de Mare efect décoratif a dat şi denumirea cămăşii: chemeşe cu porlog “, mai spune etnograful. Acum că am terminat râurile de PE piept, AM început Gura cămășii. O vreme am tot exersat un feston “puricel” Care mi-a ieșit parțial, iar altă vreme am tot căutat și cusut “Puii” ce vor însoți festonul. Acest feston e foarte important căci va trebui să susțină despicătura și să nu Lase Firele să se deșire. Desigur, puteam face un TIV, Dar provocaire Era mai Mică. Mai mult, acolo unde Sitiera o variantă mai Nouă și Alta mai arhaică, am ales-o PE CEA DIN urmă. Spăcelul cu Guler şi gură spăcelul cu Guler şi gură Era croit DIN Două foi de Panza cusute în mijlocul feţei.

Foile TREC drept peste umăr, fără cusătură, iar Gura cămeşii se formează DIN marginile celor Două foi UNITE în faţă. Gura cămeşii numită “chept” este întărită cu Două rânduri de “călcături”, iar decorul principal este plasat PE umăr cunoscut ca tărcătură PE umăr. Ornaţia este dată de încreţituri, cusăturile décoratif (romburi şi triunghiuri) sunt înşirate Liniar.